test stres

Cum să-ți faci propriul test de stres?

„Test de stres” sună destul de complicat. Cei care n-au de-a face cu lumea financiar-bancară se gândesc automat la ceva jucărie psihologică. Cei care au mai auzit de prin presă una-alta se gândesc că e ceva complicat, care se desfășoară sub supravegherea experților și care se adresează doar instituțiilor și nicidecum oamenilor.

Să vedem pentru început ce este un test de stres. Din punct de vedere practic, este un scenariu negativ pe baza căruia se analizează o entitate în vederea identificării anumitor slăbiciuni. Pentru a avea sens, testul de stres trebuie să se bazeze pe ipoteze reale care, în viața de zi cu zi, reprezintă „întâmplări” sau condiții care, la un moment dat, se pot materializa.

La ce-ți folosește, totuși, un test de stres? În primul rând la evaluarea sănătății tale financiare. De fiecare dată când vrei să intri într-o tranzacție care are ca principal efect introducerea unei obligații financiare din partea ta e bine să analizezi oportunitatea printr-un test de stres. Poate că cele înșirate până acum pot părea pentru unii simple polologhii fără sens. Nu este așa! De aceea, în cele ce urmează, îți voi prezenta unul dintre cele mai comune exemple în care este obligatorie analiza prin metoda testului de stres: contractarea unui credit.

Să presupunem că vrei să-ți iei un apartament prin intermediul unui credit ipotecar. Pentru a se potrivi statistic cât mai multor oameni, voi considera că ai un salariu de 2000 lei, iar pentru imobilul pe care vrei să-l cumperi ai nevoie de un credit pentru echivalentul a 40.000 EUR. Tot în domeniul ipotezelor, mergem pe o variantă de credit garantat ipotecar cu o dobândă de ROBOR 3M+3%. La aceste valori, pentru a te putea încadra, ar trebui să contractezi creditul pe o perioadă de 30 de ani, astfel încât rata lunară va fi undeva la 820 lei/lună.

Acestea sunt datele de la care pornim. Ce trebuie să faci acum? În primul rând trebuie să identifici care ar putea fi elementele negative care te-ar putea afecta în următorii 30 de ani. În ceea ce privește viața ta profesională, principalul risc ar fi acela de a-ți pierde serviciul. OK. Ți s-a mai întâmplat asta până acum? Vom presupune că răspunsul este afirmativ. Dacă ți s-a mai întâmplat, cât timp a durat până când ți-ai găsit un alt serviciu? Media, conform statisticilor,  este de 6 luni, dar ea este influențată de cei care, împreună cu angajatorul, „uită” câteva luni să iasă din șomaj. Vom lua în considerare un scenariu moderat de 3 luni și unul pesimist de 12 luni. De ce m-am întins atât de mult cu scenariul pesimist? În primul rând deoarece e vorba de un credit pe termen lung, de 30 de ani. Dacă atunci când ești tânăr pare simplu să-ți găsești un job nou, spre 50 de ani se poate dovedi mai complicat.

Să mergem mai departe. Ce alte evenimente neplăcute s-ar putea petrece. Păi, previzibilă, ar fi o creștere a ratei dobânzii. Este clar pentru mulți că ROBOR-ul nu va sta la nivelurile de acum la infinit. Cu cât ar putea totuși crește? Instrumentul care ne poate ajuta este statistica. Să derulăm în ultimii 10 ani și să vedem cam cum a evoluat ROBOR-ul. Observăm că minimele sunt cele de acum, maximele au fost de aproape 50%(în 20.10.2008!!!), iar cel mai mult au stat în jurul valorii de 10%. Așadar, pentru testul nostru de stres vom considera ca scenariu moderat o creștere a ROBOR-ului 3M la 10%, iar ca și scenariu pesimist o valoare de 20%. Poate te întrebi de ce n-am luat valoarea de 50%. E logică întrebarea, însă respectiva valoare a fost atinsă doar o singură zi. Probabilitatea ca, în cazul unei asemenea volatilități, să ți se stabilească rata în funcție de acea dobândă este aproape nulă(atenție însă, aproape nulă nu înseamnă nulă!). Așadar, pentru scenariul pesimist o să considerăm valoarea ROBOR 3M la 20%.

Și-acum să-ncepem calculele pe baza celor două scenarii:

1. Ce se întâmplă cu creditul atunci când îți pierzi serviciul?

Varianta moderată ne spune că îți vei găsi de muncă în 3 luni. Asta se traduce că va trebui să poți plăti în această perioadă 820 * 3 = 2.460 lei. Ai această sumă pusă de-o parte?

Varianta pesimistă ne spune că vei sta 12 luni fără serviciu. În acest caz, plățile tale totale la bancă vor fi de 820 * 12 = 9840 lei. Ai acești bani? Probabil va fi ceva ajutor și din partea indemnizației de șomaj, însă aceasta va fi maxim 650 lei. Rezultă că, lunar, va trebui să faci rost de aproximativ 220 lei doar pentru a-ți plăti rata! Găsești o soluție pentru acest scenariu? Răspunsul îți aparține.

2. Ce se întâmplă cu creditul atunci când crește dobânda?

Să revenim la cele două scenarii. Scenariul moderat ne pune în față un ROBOR 3M la 10%. În cazul nostru, înseamnă o dobândă de 13%, adică noua rată va fi de 1990 lei! La suma pe care o câștigi acum, 2000 lei, abia îți acoperi rata. Mai ai venituri suplimentare? Soțul/soția are un venit. Cât e? Aveți copii? Toate aceste întrebări trebuie să ți le pui foarte serios. Mai ales că e vorba de un scenariu moderat!

Scenariul pesimist presupune că va trebui să faci față unei dobânzi totale de 23%. Tradus în termenii creditului nostru înseamnă că rata ta va ajunge la 3450 lei/lună. Aici lucrurile sunt cât se poate de grave. Cu veniturile actuale faci față unei asemenea rate? Dacă, împreună cu soțul/soția, reușiți să acoperiți o asemenea sumă acum, probabilitatea să faceți față acestui asalt în viitor este destul de mare. La o asemenea creștere a inflației, se presupune că și veniturile vor crește, astfel încât s-ar putea să poți trece peste. Rămâne să răspunzi tu acestei întrebări.

Ei bine, lucrurile încă nu au ajuns la final deoarece trebuie să analizăm scenariul cel mai pesimist:

3. Ce se întâmplă cu creditul atunci când ambele ipoteze sunt îndeplinite?

Asta e mama tuturor scenariilor negative! Vom presupune și că ai rămas fără serviciu și că a crescut inflația. Chiar dacă ți se pare imposibil, nu este așa. În perioade de criză se declanșează absolut toate relele, astfel încât scenariul combinat poate avea o probabilitate mult mai mare decât scenariile anterioare luate separat!

Așadar, ce se întâmplă în cazul combinării scenariilor moderate? Va trebui să faci față, timp de trei luni, unei rate de 1990 lei/lună. Adică 5970 lei în total.

Scenariul pesimist ne spune că va trebui să faci față timp de 12 luni unei rate de 3450 lei/lună. Adică o sumă totală de 29.400 lei!!!

Crezi ai posibilitatea să treci peste? Dacă da, e în regulă. Dacă nu, ce trebuie să faci pentru a putea să-ți ușurezi „suferința”? Sunt întrebări cărora trebuie să le găsești răspuns. Și, dacă n-ai răspuns, trebuie să-ți faci o strategie pentru a avea un răspuns.

Acestea fiind spuse, punem punct subiectului de azi. Tocmai ai învățat cum îți poți face un test de stres. E un exercițiu extrem de util care te poate ajuta nu doar în cazul creditelor bancare, ci în orice fel de decizie pe care vrei s-o iei. Sperând că informațiile pe care ți le-am dat îți vor fi de folos nu-mi mai rămâne decât să-ți urez, în ton cu articolul de azi, ca „scenariile pesimiste so nu te atingă niciodată”!

3 comments for “Cum să-ți faci propriul test de stres?

  1. Bogdan
    august 19, 2016 at 11:24 am

    Mi-a placut articolul, mai ales ca nu este usor sa iei in calcul si scenariile negative. In special in perioade de crestere economica.

    Altfel, pentru mine e inexplicabil cum se fac atatea sacrificii financiare doar pentru a cumpara o locuinta folosita in scop locativ personal.

    As da maximum 5% din venituri pentru o locuinta proprie. Dar momentan nici nu ma gandesc la asta stiind ca o locuinta proprie vine la pachet si cu alte cheltuieli. Plus constrangeri. De exemplu in ultimii ani am avut 3 joburi. Tot de atatea ori mi-am schimbat si domiciliul ca sa fiu aproape de job.

    Tin minte cand am cumparat primul apartament pentru a-l inchiria. Prietenii ma faceau nebun caci pe de o parte eu stateam in chirie, pe de alta inchiriam altora apartamentul meu.

    P.S. am mai comentat pe acest blog dar nu mi-a ramas completat numele si e-mail-ul in sectia de comments. Trebuie mereu sa le introduc. Pe alte bloguri pe care comentez atat numele cat si e-mail-ul imi este retinut. Poate poti face si tu asta pe blogul tau.

    • august 19, 2016 at 4:16 pm

      Mulțumesc pentru aprecieri! Într-adevăr, e greu să iei în calcul lucrurile negative, dar atunci când te înhami la ceva pe termen lung e bine s-o faci! Culmea e că există chiar și o vorbă în popor care ne recomandă un comportament prudent: „a pune răul înainte”.
      Nivelul de 5% din venit pentru rata la un credit ipotecar este unul foarte prudent. Experții consideră ca acceptabil un nivel de până la 28%. Însă, dacă punem în balanță volatilitatea din ziua de azi, parcă ar fi nevoie de ceva mai multă prudență. Însă, în niciun caz nu trebuie să se meargă până la 40%, așa cum acceptă băncile!

      În ceea ce privește comentariile nu știu momentan ce să spun. O să văd dacă se poate îmbunătăți ceva pe partea aceasta. Normal ar fi să se petreacă lucrurile așa cum spui tu(să nu mai fie nevoie de introducerea datelor). Studiez!
      Oricum, mulțumesc mult pentru comentariu și pentru semnalarea problemei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *