criză

Poți face față viitoarei crize?

Observ cu stupoare că, pe minunata piață românească de dezvoltare personală, există chiar și un curs care, contra cost, îți promite să te învețe să faci față viitoarei crize. Autorii cursului pretind că au înțeles tot ceea ce trebuia din fosta criză și că, acum, cu temele făcute, îți vor da soluția pentru ca, în viitoarea criză, să profiți din plin.

O primă observație pe care o am este aceea că, din experiența proprie, criza tocmai de aceea e criză pentru că reușește să ia majoritatea covârșitoare a participanților la jocul economic total pe nepregătite. Cel care a trecut prin criza sfârșitului anilor ’80 demarată de evenimentul denumit „Black Monday” ar fi învățat că n-are sens să te bazezi pe acțiunile „clasice” care au tendința de a se aprecia nejustificat în perioadele pozitiv economice și de a se deprecia puternic în crize. Astfel ar fi învățat din acea criză că trebuie mers pe companiile cu dezvoltare rapidă, capabile să atragă mari mase de clienți într-o perioadă scurtă. Unde am avut această creștere fabuloasă? Desigur, la companiile tehnologice care, spre sfârșitul anilor ’90, se dezvoltau exuberant. Iată-ne cum, pe baza „lecțiilor învățate”, am intrat în plin în criza dot-com fiind surprinși de falimentele în lanț sau de scăderile de peste 90% ale companiilor care credeam că ne pot îmbogăți. Și, astfel, cu o nouă „experiență” în teșcherea, am fi continuat drumul convinși fiind că n-are sens să bagi banii în companiile iluzorii. Am fi ignorat astfel companii precum Cisco, Amazon sau eBay a căror valoare scăzuse cu aproape 90%, preferând investiția în bunuri palpabile, adică în proprietăți. Minunat, numai că, în ciuda bogatei experiențe acumulate, am fi fost loviți frontal de criza imobiliară a anului 2007!

Am făcut doar un scurt rezumat pentru a înțelege un prim element de bază, anume că experiența acumulată într-o criză nu valorează nimic în viitoare criză. Dar absolut nimic! Principiile pe care le deprinzi într-o experiență nu se mai pupă deloc într-o altă situație. Este, așa cum am mai spus, „specificul crizelor”.

Faptul că o criză se apropie, e limpede. Nu-i puțin lucru dacă țări precum Germania sau Cehia le recomandă cetățenilor să-și facă provizii de apă și hrană pentru 10 zile! Cu aceste date, hai să te pun în fața unui scenariu de coșmar: ai putea face față unei abrupte crize alimentare? Să mergem pe un scenariu clasic: de mâine, în rețelele de supermarket-uri n-ai mai găsi nimic. Ai putea face față? Cei care au ascultat sfaturile guvernanților ar avea provizii pentru 0 zile. Însă ce faci dacă ai de-a face cu o criză profundă? După 10 zile vei fi la fel ca ceilalți. Într-adevăr, nu cu aceeași experiență de făcut foamea, dar e o chestiune de timp până-i vei ajunge din urmă pe ceilalți și vei alerga cu disperare după mâncare. Toate crizele umanitare/alimentare ne-au arătat că există supraviețuitori, iar aceștia au un secret. Care-i totuși acesta?

Marele secret al supraviețuitorului

Indiferent că ajungi pe-o insulă pustie sau că treci printr-o criză profundă hrana este baza. Dacă pe insula pustie ai un start e perfect, dar mai devreme sau mai târziu trebuie să găsești o soluție. La fel și într-o criză alimentară. Indiferent dacă ai sau nu provizii, mai devreme sau mai târziu trebuie să găsești o modalitate de a-ți procura hrana. Așadar, dincolo de depozitul de criză mai trebuie să posezi și abilitatea de a-ți procura altă hrană? Există această abilitate? Desigur și vei constata că, într-o asemenea criză, cel mai bine o duc tot speculanții, borfașii, combinatorii, adică exact cei care fac și-acum jocurile. N-ar fi rău dacă i-ai studia și ai înțelege modul în care „se descurcă”. Însă, dincolo de aceste tehnici care, la un moment-dat te pot aduce la(sau peste) limita legii, există și o altă schemă mult mai simplă, anume abilitate de a-ți produce hrana. Acesta este marele secret al supraviețuitorului: știe să-și producă hrana. Și, cu puține cunoștințe, vei constata că nu-i chiar atât de greu. A avea o bucată de teren pe care să-ți poți face o grădină, să crești câteva animale și astfel să atingi pragul auto-sustenabilității nu-i un lucru greu. În plus, este deosebit de sănătos să consumi cât mai mult din propria-ți producție.

Astfel, iată-mă pregătit să-ți adresez această primă întrebare: ai făcut până acum o investiție într-un pământ agricol? Posezi o casă la țară? Dacă răspunsul e afirmativ, atunci întrebarea este dacă acolo funcționează gospodăria? Dacă răspunsul la această întrebare este tot da te poți considera protejat(ă) de efectele nefaste ale unei posibile crize radicale.

Să mergem mai departe și să înțelegem cine scapă de crize. Privind retrospectiv către criza anterioară(putând extinde analiza la toate crizele din istorie) rămânem cu o imagine surprinzătoare: întotdeauna câștigătorii sunt proprietarii marilor averi. Ce-i face totuși pe acești oameni atât de speciali? Cum au reușit ei să-și sporească banii în criză, în timp ce marea majoritate a celorlalți „au dat colțu’”? Ei bine aici deschidem un alt element pe care trebuie să-l deprinzi.

Cel mai mare secret al marilor averi

O să încep abrupt și-ți voi spune că, dacă vei da lovitura la loto sau la vreun joc de noroc și vei câștiga „marele premiu”, probabilitatea să eșuezi în ceea ce privește gestionarea „averii” astfel dobândite este mai mare de 98%. N-o spun eu, ci statisticile. La fel se întâmplă cu unii dintre moștenitorii marilor averi. Dacă n-au făcut parte din familii care să-i educe cu privire la abilitățile necesare gestionării unor averi vor sfârși săraci după ce vor fi cheltuit toți banii pe prostii. De ce se-ntâmplă asta e de-a dreptul banal: nu cunosc secretul!

Banul este una dintre cele mai volatile „substanțe” din univers. La fiecare secundă își pierde valoarea. Dac-ai fi avut la începutul secolului trecut ai fi avut 100 000 de lire sterline te numărai printre marii bogați ai vremii. Ținuți până acum „la ciorap” și-ar fi pierdut peste 99,5% din valoare! Aceasta înseamnă că, a stoca banii, reprezintă cea mai mare prostie pe care o poți face. Desigur, pentru a-ți putea asigura un „flux pozitiv de numerar” este necesar să ai o anumită cantitate de bani lichizi, dar pentru a putea trece cu bine printr-o criză este bine să ai capacități similare supraviețuitorului de la punctul anterior. Cu alte cuvinte, transpunând principiul anterior în lumea banilor putem spune că supraviețuitorii financiari sunt cei care au abilitatea de a produce bani. Și, cum produci bani? Făcând absolut tot ce este omenește posibil pentru a avea cât mai multe venituri, din cât mai multe direcții. Acesta este secretul oamenilor bogați. Ei nu stau pe un munte de bani, ci au numeroase „izvoare” care-i alimentează permanent cu bani. Astfel, chiar pe timp de „secetă”, probabilitatea ca unele „izvoare” să supraviețuiască este extrem de mare. Astfel, pe măsură ce lucrurile-și revin, ei dețin „combustibilul” necesar atât supraviețuirii cât și achiziționării la prețuri de nimic a unor „izvoare” bune. Acesta este „secretul marilor averi”.

Iată-ne ajunși la finalul articolului. Ți-am dat două sfaturi esențiale. Nu pierde timpul, pune-le de îndată în aplicare!

1 comment for “Poți face față viitoarei crize?

  1. Bogdan
    septembrie 1, 2016 at 2:57 pm

    Imi vine greu sa cred ca Europa ar putea intra intr-un astfel de scenariu la urmatoarea criza. In ziua de azi tehnologia agricola si cea de transport a ajuns la cote de neimaginat acum 50 de ani. In trecut au fost mai multe astfel de drame si pentru ca era foarte dificil sa transporti mancare din alte tari (in scop umanitar sau nu). Plus de asta, chiar daca prin absurd s-ar ajunge la murit de foame….ce crezi ca as prefera ? Sa mor de foame stand pe fotoliu ? Sau sa-mi incerc sansa si sa-ti fur din gradina ta cu ORICE pret ? Situatia e f delicata si nu se rezolva cu mini-agricultura.

    Legat de Germania care isi sfatuieste locuitorii sa depoziteze mancare pentru 10 zile, este mai degraba pentru situatia in care se produce un atentat si se inchid magazinele o perioada nedeterminata.

    Daca as apocaliptiza o criza, mi se pare mai plauzibil un razboi mondial din cauza resurselor. Totusi, ma indoiesc ca generatia noastra il va prinde. Pamantul mai mare inca cativa zeci de ani de scartait pana sa se ajunga acolo. Poate copiii sau nepotii nostri..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *