card

Cum poți pierde o avere cu cardul

Ai impresia că bucățica de plastic pe care-o ai în buzunar e cea mai mare descoperire de până acum? Într-adevăr, cardul este un excelent instrument care-ți permite să-ți accesezi banii pe care-i ai în cont. Însă există numeroase probleme despre care trebuie să știi. Altfel, vei regreta amarnic.

O să încep cu o poveste comună. Mergi la o bancă și-ți faci card. Îl folosești o perioadă însă, după ceva timp,te muți la o altă bancă. E un scenariu comun. Despre vechiul card nu mai știi mare lucru. Mai ales dacă la fosta bancă nu mai ai bani în cont. Ce s-o fi întâmplat cu el? Ce să se-ntâmple, pe cine mai interesează asta? Doar n-ai bani în cont, deci nu te mai interesează. Iată marea ta greșeală! Dacă ai ghinion, te poți trezi cu o scrisoare de la bancă în care te informează că ai de adus o sumă frumușică reprezentând descoperire neautorizată. Cam cât de frumușică e suma aceea? Păi poate porni de la câțiva de lei și, dacă ai ghinion, mii de lei sau chiar mai mult. Bani pe care, vei constata că trebuie să-i plătești?

Știu, ți se pare penibil! Cum să ai datorii la bancă dacă tu nu ai folosit cardul și n-aveai bani în cont? Ai fi înțeles că cineva ți-a furat banii din cont, dar cum vine aia că acum te-au scos cu o datorie de câteva mii de lei? Așa-i că e o hoție la mijloc? Cu siguranță da, dar nu a băncii, ci a propriei tale ignoranțe. Înainte de a-ți spune de ce se-ntâmplă asta, dă-mi voie să-ți mai povestesc un caz cât se poate de real.

Un bun prieten al meu, aflându-se prin Italia și-a pierdut un card de debit. La fel ca în ipoteticul caz anterior, n-a dat atenție problemei pentru că n-avea bani pe card. După vreo două luni se trezește cu un telefon de la bancă în care este informat că are de plată o ceva în jur de două sute de lei reprezentând sume neautorizate. Zâmbește superior și-i explică fetei care-l sunase că a greșit numărul și că el n-a mai folosit cardul ăla de-o veșnicie și că ar face mai bine să nu-l mai deranjeze că greșelile pe care le face banca nu-s problemele lui. După vreo două zile, aceeași fătucă îl sună și-l anunță că are de plată în jur de 500 de lei. Se enervează, o face cu ou și cu oțet și-i închide telefonul în nas. Mai trec câteva zile și primește un telefon. La capătul celălalt era directoarea agenției care-l invită de urgență la bancă pentru a vedea ce se întâmplă cu cardul său. „Curg tranzacțiile pe cardul ăsta și noi nu putem face nimic – i-a spus directoarea. Vă rugăm să vă prezentați de urgență pentru că, oricum, dumneavoastră trebuie să plătiți tot ceea ce se petrece”. Se duce nervos la bancă unde este informat că are un debit de peste 700 de lei. „N-am cheltuit eu banii ăștia” – spune el nervos. Directoarea îl invită să ia loc și-i explică faptul că au început să sosească tranzacții neautorizate de mică valoare care, împreună, fac suma pe care i-a comunicat-o. I-a spus că tranzacțiile sunt făcute în Italia. Atunci și-a amintit de card. Încercase la un moment dat să plătească cu el la un bar și, abia după vreo câteva încercări și-a dat seama că nu mai are bani pe cardul ăsta. După aceea nu mai știe ce s-a întâmplat cu cardul lui.

Atunci a aflat și că banii care i-au venit la plată trebuie plătiți de el și că era obligația lui să anunțe furtul sau pierderea cardului. A fost informat că banca își asumă toate pierderile care vin după ce cardul este raportat ca pierdut sau furat. De asemenea, i s-a arătat contractul de operare al cardului, contract semnat de el, care prevedea cu exactitate ce se-ntâmplă în asemenea cazuri. N-a avut ce să facă și a scos banii din buzunar

Și-acum să vedem care-i misterul. De fapt, ceea ce s-a întâmplat e de-a dreptul banal. Probabil, în barul acela, chelnerul i-a subtilizat cardul, asta după ce-i văzuse clar pin-ul. Sau poate că prietenul meu pur și simplu l-a uitat acolo. Oricum, cunoașterea PIN-ului nu e atât de importantă! Cert este că cel care-a găsit cardul știa exact ce poate face cu el fără a-i fi verificat soldul: tranzacții de mică valoare care sunt efectuate offline. În general, acest tip de tranzacții se fac pe la automatele de plăți de pe autostrăzi, mașinile care vând bilete la spectacole sau meciurile de fotbal și tot felul de alte automate sau magazine izolate. Pentru a nu fi verificate, tranzacțiile trebuie să fie sub o anumită valoare(„floor limit”, în termeni de specialitate). Cei care fură carduri, știu exact aceste detalii și profită de ele, iar gaura pe care-o pot provoca este destul de mare. Totul depinde de cât de indolența ta.

Cel mai important lucru atunci când pierzi un card este anunțarea băncii. O poți face direct la ghișeu(lucru recomandabil pentru că ai un număr de înregistrare) sau, dacă nu e posibil, la telefonul de contact al băncii. După ce ai declarat cardul pierdut sau furat, responsabilitatea pentru fraudele care s-au făcut cu cardul tău nu-ți  mai aparține.

În concluzie, acordă o atenție maximă cardului. El poate reprezenta nu doar pentru tine o cale ușoară de a-ți accesa banii, ci și pentru hoți o modalitate de a avea acces la banii tăi. Așadar, atenție maximă!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *