stres

Luptă eficient cu stresul!

„Ești stresat(ă), trebuie să faci ceva!”, „Ar fi bine să scapi de stres!”, „Simt că stresul mă ucide!”, „Vreau să scap de stres!”, etc. Îți sunt cunoscute aceste fraze? S-au banalizat de la atâta folosire. Toată lumea e stresată, toată lumea vrea să scape de stres. Și mai interesant e că, chiar și în discuțiile de zi cu zi, sfatul „scapă de stres” a devenit atât de folosit încât, în scurt timp am putea să-l folosim în loc de bună ziua. E totuși ceva în neregulă aici.

Nimeni nu-ți spune cum să scapi de stres!

Asta a fost situația teribilă care m-a frapat și pe mine atunci când am trecut printr-o perioadă mai complicată. Toată lumea mă privea binevoitor, îmi recomanda să „scap de stres” însă nimeni, dar absolut nimeni nu-mi spunea cum să fac asta. Îmi doream cu ardoare să scap de stres, iar el mă încolțea și mai tare. Toată viața îmi devenise un  calvar. Țin minte cât de mult invidiam oamenii pe care-i vedeam liniștiți, „așezați”, care reușeau să treacă peste toate. Atunci am înțeles un mare adevăr, anume că …

Nimeni nu te poate scăpa de stres!

Sună stresant, nu-i așa? Știu, dar trebuie să privim lucrurile tranșant deoarece n-am de gând să-ți vând iluzii! Nu te aștepta să apară de undeva minunea, nu te gândi că va veni Făt Frumos(sau Zâna cea Bună) să te salveze și, mai ales, nu-ți imagina că există vreo pastilă care să te ajute. Nu! Toate sunt șarlatanii. Dacă funcționează, funcționează pentru că te amăgești că funcționează. Cel puțin asta a fost experiența mea. Când am conștientizat-o aproape am ajuns la disperare. Chiar absolut nimic nu funcționează! Însă, în acel moment am înțeles că

Există o speranță! Cineva te poate ajuta scapi definitiv de stres!

E aiurea, nu-i așa? Tocmai ce-am contrazis afirmația anterioară. Este și nu este! Pe vremea când mă luptam cu stresul am conștientizat cu adevărat un  lucru simplu, anume că am de-a face cu o „disfuncționalitate” de natură psihică. E o problemă pe care eu singur mi-am creat-o, astfel încât, singura persoană din lume care mă poate ajuta să scap de stres sunt tot eu. Reține, așadar, acest adevăr simplu: „dacă există cineva care te poate ajuta să scapi de stres, acela nu poți fi decât TU!”. Tu ești cauza stresului tău, astfel încât tu ești persoana menită a te vindeca. Pare complicat? Poate, însă în realitate e mult mai simplu. Iată de ce, mai jos îți dau …

Cei 3 pași pentru a scăpa definitiv de stres

1. Înțelege cum acționează stresul

a. Atacul

Există trei faze. Prima, și cea mai importantă este faza de atac(sau recunoașterea). E momentul acela în care tu conștientizezi că s-a produs o situație care riscă să te afecteze. Este prima lovitură pe care-o primești, apar primele senzații de teamă, de încordare. Inima tresare, simți un tremur și o spaimă. La momentul producerii evenimentului întreg organismul reacționează instinctual, scopul său fiind acela de a te pune în gardă.

b. Dezvoltarea

Urmează cea de-a doua fază, mult mai îndelungată, anume faza de adaptare(sau de rezistență). După ce ai înțeles ce anume s-a întâmplat începi să raționezi, să faci planuri de „apărare”, să gândești strategii. Tot atunci apare elementul cel mai dezastruos care te afectează: frica. O simți ca pe un tremur discret pe care nu-l poți controla, ca pe o greutate în spate, ca pe o amenințare surdă, oarecum supranaturală. Mintea ți se întunecă și simți că nu poți gândi limpede. Cu toate acestea, zeci sau sute de scenarii ți se înghesuie în minte. Vrei să te liniștești și nu poți. Îți pierzi puterea de concentrare. Ai sentimentul că în fața ta s-a deschis o groapă și cazi în ea, fără să te poți opune. De cele mai multe ori ai insomnii, nu mai poți vorbi cu ceilalți, cazi des în gânduri și problema de la care a început totul îți revine obsesiv în memorie.

c. Cedarea

Ultima fază, dacă apare, una critică, iar numele său spune totul: faza de epuizare. Ea apare atunci când faza anterioară a durat prea mult, când nu s-a terminat de la sine. Este, așa cum am mai spus, o fază critică. Organismul tău nu mai are resurse, este epuizat și încep să apară problemele cu adevărat grave. Nu ai energie, sistemul imunitar îți este periclitat serios și, cel mai rău, pot apărea pot apărea boli. Ți-e cunoscută zicerea „s-a îmbolnăvit de supărare”? E timpul să afli că nu e o figură de stil, ci o realitate. Te poți îmbolnăvi grav dacă ajungi în acest stadiu.

2. Înțelege ce e normal și ce nu

Reacția pe care o ai este normală, face parte din mecanismul de auto-apărare al organismului. E normal să tremuri, e normal să-ți fie frică. Toate aceste mecanisme au ca scop ascuțirea simțurilor, a capacității de a lua decizii rapide. La începuturile istoriei sale, omul lua, preponderent, decizii de viață și de moarte. Amenințările erau la tot pasul, astfel încât organismul și-a dezvoltat un sistem eficient de „urgență”, menit salvării în situații limită. De-aceea, sub amenințare, „se scurtează” lanțul decizional. Așadar reacția ta din faza de atac este una normală. Acum trebuie să vedem cealaltă față a realității: e normal ceea ce se întâmplă? E o problemă de viață și de moarte? De cele mai multe ori, răspunsul la această întrebare este negativ. În aceste condiții, ceea ce urmează nu mai ține de normalitate. Reține așadar că în cazul în care nu e vorba de o situație de viață și de moarte, prelungirea fazei a doua nu este normală.

3. Adaptează-te rapid

OK, e timpul să vedem cum facem pentru a trece rapid de faza a doua, punând astfel capăt stresului. Citește cu atenție recomandările de mai jos. Conțin absolut tot ceea ce trebuie să faci pentru a ieși cu bine din  orice situație! Sunt simple, dar extrem de eficiente. Este rețeta pe care trebuie s-o respecți. Am pus-o la punct în  timp, am exersat-o pe propria piele și funcționează 100%. Știu că e simplă, însă nu o citi superficial. Dacă e nevoie, atunci când intervine stresul, marchează-ți cu pixul sau creionul respectarea și finalizarea fiecărui task. Te va surprinde eficiența cu care vei trece peste probleme. Iată, așadar „lista minune”:

  • Nu amâna! – confruntă-te direct cu problema, tranșează lucrurile rapid. Atenție: n-am spus că trebuie s-o faci în modul precipitat. Strânge-ți toate informațiile de care ai nevoie și treci la atac. Important e să iei o decizie și să mergi până la capăt, nu să te ascunzi sub preș! Schema de lucru e simplă și ar trebui finalizată în 1-2 zile(în funcție de specific poate fi prelungită, dar în niciun caz îngropată; fă-ți un plan pe zile și ore!) :
    • Stabilește cu exactitate ce s-a întâmplat – asta ar trebui să-ți fie clar după declanșarea primei faze;
    • Analizează cu atenție informațiile pe care le ai. Pune cap la cap tot ce ai, eventual află rapid ceea ce poți afla suplimentar.
    • Ia o decizie și pune-o în aplicare! – e cel mai important lucru. Tranșează problema, rupe mâța-n două! După ce totul se termină vei simți o eliberare. Alege drumul pe care vei merge și pășește încrezător pe el. Tot ce s-a întâmplat e deja istorie!
  • Pune răul înainte – așa spune foarte bine o vorbă din popor. Așa am denumit una dintre cele mai bune strategii posibile care la mine a funcționat întotdeauna. Este vorba de combaterea fricii, a acelei temeri continue care te mănâncă atunci când suferi de stres. De ce ți-e frică? De ceva ce se poate întâmpla în urma evenimentului. OK, e normal, dar ai identificat ce se poate întâmpla? În majoritatea covârșitoare a cazurilor oamenii au o frică abstractă, fără să știe concret de ce le e frică. Combaterea acestei stări enervante e simplă. Răspunde-ți la întrebarea: în urma acestui eveniment, care e cel mai rău lucru care se poate întâmpla? Ia în calcul cel mai dezastruos scenariu, ce s-ar întâmpla în cel mai rău caz. În acest moment ai peste jumătate din teamă eliminată deoarece te confrunți direct cu problema. Acum fă-ți un plan concret referitor la ceea ce ai de făcut în cazul în care scenariul cel mai rău devine realitate. Gândește-te că te afli în  ziua în care acest scenariu s-a îndeplinit și imaginează-ți ce trebuie să faci pentru a reveni la normalitate. Gândește acțiunile pas cu pas, cu detașare și minimă implicare emoțională. Comportă-te ca și cum ar trebui să ajuți un prieten(o prietenă) care se confruntă cu acest scenariu. În momentul în care ai un plan, teama dispare și ai energia necesară finalizării pasului anterior descris!
  • Zâmbește! – e o tâmpenie, nu-i așa? Cum poți zâmbi atunci când ai belele? Ei bine, nu poți s-o faci cu sinceritate, dar te poți forța să zâmbești. Zâmbește fals, zâmbește simulat, forțează-ți zâmbetul! Zâmbește cu orice preț. Mergi la oglindă și zâmbește! Amuză-te de fața tâmpă pe care o ai când te forțezi să zâmbești. Poți face asta. Ți se pare în continuare o tâmpenie? Află că funcționează extrem de bine! Eu am descoperit „metoda forțării zâmbetului” strict(dar absolut strict!) întâmplător! Ceva mai târziu am aflat că psihologi de renume au obținut rezultate uimitoare în combaterea stresului prin această metodă. Tot nu crezi? Iată rezumatul unui studiu făcut de Tara Kraft și Sarah Pressman de la University of Kansas: Grin and Bear It! Smiling Facilitates Stress Recovery.
  • Acordă o atenție deosebită alimentației! Nu te speria, nu fac parte dintre adepții vreunei diete radicale și nici n-am de gând să te pun să paști pentru a-ți rezolva problemele. Trebuie însă să-ți spun câteva vorbe despre alimentație. În primul rând, în perioadele de stres suntem tentați să mâncăm compulsiv. De ce? Pentru că ne liniștește. Aparent însă! Dacă faci parte dintre cei care trăiesc la nivele ridicate de stres, stilul dezordonat și nesănătos de a mânca îți vor afecta ficatul. Nu te juca cu asta! Alt sfat pe care trebuie să ți-l dau este cel legat de mâncatul seara. Când te afli în episoade de stres tinzi să mănânci mâncăruri grele la ore târzii. Corpul îți cere asta instinctiv. Nu-l asculta! Îți vei transforma noaptea în haos! Încearcă să găsești un echilibru, nu-ți dau sfaturi pentru că nu sunt expert. Pot doar să-ți spun că, în perioadele cele mai grele, salatele și fructele m-au ajutat cel mai mult, cu toate că în prima fază am avut o senzație de foame. De asemenea, înlocuirea cafelei cu ceaiul verde de calitate(ai grijă ce cumperi din magazin!) a  ajutat enorm.
  • Cam asta-i tot!

În final ar mai fi ceva: eu ți-am dat principalele repere. Cu ajutorul acestora îți va fi simplu să-ți găsești propria rețetă de luptă cu stresul. Suces și uită de stres!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *